In luna ianuarie, la provocarea secreta, mi-a fost repartizat blogul My world in a jar. Nu cunosteam acest blog si nu l-am vizitat niciodata pana acum. M-a surprins in mod placut si cu siguranta il voi mai vizita.
Carmen este un suflet sensibil, stie sa aprecieze adevarata valoare si adora sa lucreze la tot felul de proiecte pentru casa si familia ei. Mi-a placut in mod deosebit modul in care a ales sa-si zugraveasca camara: roz cu buline albe! Mi-a placut atat de mult incat ma bate gandul sa zugravesc si eu asa camara mea.
In plus ii plac targurile si magazinele second hand la fel de mult cum imi plac si mie. 
Reteta aleasa de mine de pe blogul ei este cea de Cozonac de post. Am ales aceasta reteta din trei motive: vroiam sa mai imbogatesc colectia de retete de post de pe blogul meu, nu am facut niciodata cozonac (pentru mine era o reteta prea complicata, prin urmare era tabu!
) si pentru ca nu-mi venea sa cred ca din coca pe care o folosesc eu mereu pentru gogosile delicioase si pufoase de post pot face si cozonac. Ei bine, experimentul a fost un succes si ma bucur ca mi-am depasit frica de a pregati cozonac. De acum inainte il voi face foarte des! Ingrediente:
- 1 cub drojdie proaspata (25g)
- 80g zahar
- 500g faina (eu folosesc Baneasa 000) - cantitatea este aproximativa deoarece e posibil sa mai fie nevoie de 3-4 linguri faina in plus
- coaja rasa de portocala si/sau lamaie
- 1 cana apa calda (250ml)
- un praf de sare
- 1 lingura cu varf margarina (eu am folosit margarina tartinabila, Linco)
- rahat, nuca macinata, stafide, crema de ciocolata sau orice alta umplutura de post va place
Intr-un castronel am amestecat drojdia cu o lingura de zahar, 50ml apa calda si o lingura de faina. Am lasat maiaua sa creasca 10 minute.
Restul de zahar l-am topit in restul de apa calda.
In alt castron, mai mare, am pus faina si in mijlocul ei am format o gropita. Am turnat acolo maiaua crescuta si cu ajutorul unei furculite am inceput sa incorporez faina in maia, turnand din cand in cand apa calda in care am dizolvat zaharul. Cand coca a inceput sa se formeze am adaugat un praf de sare (1/2 lingurita), coaja rasa de portocala si margarina.
Am framantat bine cu mana si am incorporat toata faina din castron. Coca trebuie sa se dezlipeasca singura de pe maini si de pe peretii castronului, de aceea, daca mai credem de cuvinta si coca e prea moale, mai putem adauga cate un pic de faina pana obtinem rezultatul dorit. La sfarsit coca trebuie sa arate asa:
Am acoperit castronul cu un servet curat de panza si l-am pus intr-un loc ferit de curenti de aer rece (in cuptorul cu microunde
), unde l-am lasat o jumatate de ora.Am aprins focul la cuptor si am captusit o tava cu hartie de copt.
Coca crescuta am rasturnat-o din castron pe masa de lucru si am intins-o cu sucitorul intr-o foaie grosuta.
Eu am ales sa fac acest cozonac cu rahat, prin urmare pe foaia de aluat am pus bastonase de rahat in diferite culori.
Am rulat coca cu grija si am format un sul. Nu m-am complicat cu modele sau impletituri, ci l-am pus in tava fara alte figuri. Din cauza ca tava mea e rotunda, cozonacul a avut forma unui corn supradimensionat.
Am bagat tava la cuptor, incins deja, la foc moderat, pe raftul din mijloc al cuptorului. L-am lasat in cuptor aproximativ 50-60 minute, pana cand a prins o culoare frumoasa, aurie. L-am testat cu o scobitoare daca s-a copt si in interior si apoi l-am scos din cuptor.
Nu va mai spun cum mirosea la noi in casa!
Parca venea iar Craciunul Coaja aia de portocala si-a facut datoria cu varf si indesat!Dupa ce l-am lasat sa se racoreasca o jumatate de ora, l-am feliat.
Toti ai casei au tabarat pe el si l-au devorat inainte sa mai apuc sa-i mai fac vreo poza "artistica". Votul lor unanim a fost urmatorul: "a fost prea putin si prea bun! Trebuie sa faci mai mult, sa ne putem satura!"
Multumesc Carmen pentru idee! Daca nu erai tu, probabil ca niciodata nu as fi stiut ce minuni ies din coca asta simpla, atat de cunoscuta si apreciata de mine! De acum inainte, de cate ori fac gogosi de post, fac mai multa coca si pun si de un cozonac
