Snitele de soia cu nuci si fulgi de porumb

A trecut multa vreme de cand nu am mai facut snitele de soia. Pentru ca sotului meu ii plac si pentru ca vroiam sa incerc o reteta de snitele de soia dintr-o revista mai veche "Practic in bucatarie", am cumparat trei pungi de feli de soia si m-am apucat de treaba. Eu am facut multe pentru ca am vrut sa ramana si pentru a doua zi, deci daca nu vi s-au anuntat musafiri si daca nu aveti o familie numeroasa, o punga de felii de soia este suficienta pentru o masa, 3 portii, alaturi de piure si muraturi. Merg foarte bine si la micul dejun sau la cina, precum si la pachetel. Sunt foarte bune!

Ingrediente:
- 3 pungi snitele de soia
- 2 linguri amestec de condimente (eu am folosit mix de ierburi italiene)
- 1 punga fulgi de porumb
- 5 oua
- 200g cascaval ras fin
- 100g nuca macinata
- 2 linguri seminte de susan
- 1 lingurita praf de ghimbir
- sare si piper macinat
- ulei pentru prajit

 Am pus apa la fiert intr-o oala incapatoare. Cand a inceput sa fiarba am adaugat mixul de condimente, sare, piper macinat si feliile de soia. Le-am lasat sa fiarba la foc mic pentru o jumatate de ora.

Intre timp am amestecat intr-un castron ouale, cascavalul ras, nucile macinate, praful de ghimbir, susanul, sare si piper macinat.
Intr-o tava am pisat cu mainile fulgii de porumb.

Am pus ulei intr-o tigaie pe foc molcom si l-am lasat sa se infierbante.
Feliile de soia fierte, scurse bine de apa, le-am dat prin compozitia de oua cu nuca si apoi le-am tavalit prin fulgi de porumb, apoi le-am pus la prajit in ulei.

Dupa ce s-au prajit pe ambele parti le-am scos pe servetele de hartie pentru a scapa de surplusul de ulei.

Noi o parte din snitele le-am servit cu piure de cartofi si muraturi asortate.

Au fost foarte bune! Se pastreaza foarte bine la frigider, intr-un vas cu capac, cateva zile.
Sa ne fie de bine!

Cozonac de post - tura 2

Cand am facut prima oara cozonac, s-a intamplat sa fie un cozonac de post. Atunci spuneam ca voi face mult mai des, mai ales ca mi s-a parut foarte usor de facut si foarte bun. Ei bine, iata dovada!

Au crescut ca nebunii!!!
De data asta i-am uns, dupa ce s-au copt, cu miere. Le-a dat un luciu foarte frumos!

Foarte pufosi! Unde mai pui si ca miros dumnezeieste!

Au disparut imediat de pe farfurie, asa calzi cum erau! Familia si musafirii au fost incantati :)
Sa ne fie de bine!

Prajitura Claudia

Prajitura de fata a luat nastere din dorinta de a folosi la ceva o jumatate de punga de pesmet, care mai avea o saptamana pana la expirare. Rasfoind o revista veche "Practic in bucatarie", am reperat o reteta de prajitura care suna interesant, prajitura Claudia. Aveam toate ingredientele, prin urmare am pornit la treaba.
Rezultatul? O prajitura aromata si parfumata, cu blat umed, foarte interesanta. Desi gustul este minunat, nu avea deloc fata comerciala si nu te imbia cu nimic sa o gusti. Am taiat-o in patratele si am infrumusetat fiecare bucatica cu un mot de frisca si cateva inimioare de zahar, astfel transformand-o intr-o prajitura "sofisticata" si apetisanta. Mesenii au fost incantati de prezentare si de gust, prin urmare o recomand! Poate o pregatiti pentru ziua indragostitilor 

Ingrediente:
- 250g pesmet
- 1 lamaie
- 2 oua
- 300 ml lapte rece
- 2 linguri cacao
- 200g zahar (in reteta e mai putin, dar eu am gustat compozitia si nu era deloc dulce)
- 1 lingura esenta de rom
- 3 linguri apa rece

Am amestecat intr-un castron pesmetul, cacao, laptele, esenta de rom, zeama si coaja de lamaie. Compozitia trebuie sa aiba consistenta unui gris moale.

In alte doua castroane am separat albusurile de galbenusuri. Galbenusurile le-am frecat cu apa si zaharul pana au devenit ca o crema. Albusurile le-am batut spuma tare, apoi am incorporat in ele crema de galbenusuri. Compozitia rezultata am amestecat-o cu cealalta compozitie, cea cu gris si cacao, si amestecul rezultat le-am turnat intr-o tava unsa cu ulei.

Tava am bagat-o la cuptor la foc moderat, pe raftul din mijloc al cuptorului, pentru aproximativ o ora. Cand prajitura se desprinde de marginea tavii si trece testul scobitorii, tava poate fi scoasa din cuptor.

Am rasturnat prajitura pe o foaie de hartie de copt si am lasat-o sa se raceasca bine.

Rece am taiat-o in bucati potrivite si am ornat fiecare bucatica cu un mot de frisca si cateva inimioare de zahar.

Foarte buna!
Sa ne fie de bine!

Tocanita de ceapa cu pipote si inimi de pui

Se pare ca in ultima vreme pregatesc retete simple, vechi, care-mi ofera amintiri placute despre bunici si vacante. Si reteta de fata se incadreaza in categoria comfort food, iar faptul ca o prepar din an in paste nu are nici o scuza.
In dorinta de a incerca tot felul de retete si tot felul de condimente uitam de mancarea gustoasa cu care am crescut noi mari. E buna o aducere aminte, nu?

Ingrediente:
- 1kg ceapa
- 1 morcov mare
- 1kg pipote si inimi de pui
- 2 linguri pasta de tomate
- 50ml ulei
- sare si piper macinat

Am spalat bine pipotele si inimioarele de pui si le-am pus la fiert, la foc mic, in apa rece cu o lingurita de sare. L-am spumuit de cate ori a fost nevoie si le-am lasat sa fiarba o jumatate de ora.

Intre timp am tocat ceapa si morcovul cu ajutorul razatorii minunate. In cateva minute am fost gata si n-am varsat nici o lacrima macar!

Uleiul l-am infierbantat intr-o cratita incapatoare si am calit in el ceapa si morcovul.

Cand ceapa a devenit sticloasa, am stins cu un polinic de zeama fierbinte, luata din cratita in care au fiert pipotele. Am adaugat pipotele si inimioarele fierte.Peste ele am turnat zeama din oala in care au fiert, cat sa le acopere bine.

Am adaugat si pasta de tomate, am potrivit gustul cu sare si piper macinat si am lasat mancarea sa dea un clocot. Intre timp am aprins focul la cuptor si dupa ce mancarea a inceput sa clocoteasca, am bagat cratita in cuptorul fierbinte.

Cratita a stat in cuptor aproximativ 30-40 minute, la foc molcom, pana cand zeama a scazut un pic, iar ingredientele au apucat sa se imprieteneasca.
Mancarea am servit-o fierbinte, alaturi de mamaliguta si muraturi asortate.

Sa ne fie de bine!

Ciorba de oase de porc

Spuneam in postarea trecuta ca am pregatit ostropel de pui dupa cartea mea de bucate cea veche. Ei bine, intamplarea a facut ca si ciorba de a doua zi sa o pregatesc indrumata de aceeasi carte (reteta 113).
Ciorba asta taraneasca a iesit foarte buna, acrisoara si satioasa. A placut mesenilor si s-a dovedit a fi o alegere inspirata.

Ingrediente:
- coaste de porc, cu carne
- 1 morcov
- 1 ceapa
- 1 telina mica
- 300g legume congelate (varza de bruxelles, mazare, fasole pastai verde)
- 50g orez
- 1l zeama de varza
- leustean sau telina frunze
- sare

Oasele le-am spalat si le-am pus la fiert in apa rece. Am pastrat focul mic si am adunat spuma ori de cate ori a fost nevoie.

O parte din legume le-am avut la congelator. Legumele proaspete le-am taiat marunt.
Cand ciorba nu a mai format spuma deasupra, am adaugat toate legumele si orezul spalat.

Focul l-am pastrat in continuare mic si am lasat ciorba sa fiarba pana cand legumele si orezul au fost gata.
Zeama de varza am fiert-o separat, in alta olicica, iar cand a inceput sa clocoteasca am turnat-o peste ciorba.

Am potrivit gustul de sare, am adaugat verdeata si am oprit focul.
Ciorba am servit-o fierbinte, cu ardei iute murat cu zahar si otet.

Pe vremea asta gri si umeda, ciorba asta face minuni!
Sa ne fie de bine!