Emotie...
Aripi de fluturi ce bat atat de repede in stomacul meu.Paleta de culori a gandurilor mele e brusc formata numai din rosu si roz. Creierul mi-e amortit si refuza cu incapatanare sa proceseze altceva in afara momentului actual. O molesala dulce imi cuprinde tot corpul. Fiori ai momentului trait resusciteaza muschii, facandu-i sa vibreze.
Inima parca a luat-o razna.Bataile ei sunt mai puternice, mai puternice... Cu fiecare bataie, parca se mareste tot mai mult si nu mai are loc in pieptul parca prea mic sa faca fata unui asemenea sentiment. E un roib tanar si puternic, salbatic si frumos, ce nu mai poate sta ingradit. Vrea liber! Coama sa-i fluture in vantul asteptarii, sa galopeze pe taramul fericirii.
Mainile cauta cu ardoare sa simta tot, sa cuprinda tot. Nu lasa nimic neatins. Vor sa memoreze in varful degetelor fiecare centimetru descoperit. Nu sunt sigure de memoria lor si se intorc iar si iar in fiecare loc. Sunt lacome ca un pirat ce-si numara galbenii din comoara deabea gasita dupa ani intregi de cautari fara odihna.Ochii sunt inchisi, dar nu pentru vise. Ei vad tot. Ii ajuta atingerea, sunetul, asteptarea...
Acest articol nu imi apartine si este luat de pe http://www.elady.ro/
